Recenzie „Zburătorii Nopții” de George R.R. Martin
Cartea Zburătorii Nopții este de fapt o serie de povești SF, presărate de mister și groază, care se desfășoară în spaţiu, R.R. Martin jucându-se după bunul plac alături de oameni de ştiinţă neobosiți în vânătoarea legendarului volcryn ce nu bănuiesc că ameninţarea este mai aproape de ei decât şi-ar dori. O poveste care evoluează într-un mod agil și captivant şi care surprinde cititorul doar trei sute de pagini.
Poveștile din Zburătorul Nopții sunt o mostră magnifică a performanței scriitorului George R.R. Martin, o bijuterie pentru simţurite cititorului, extrem de dinamică și vizuală.
Acțiunea acestei cărți este împărțită pe mai multe capitole, fiecare având alt subiect în jurul căruia este țesută.
Zburătorii Nopții de George R.R. Martin + spoilere!
În primul capitol se vorbește despre cei 9 cercetători care au pornit în căutarea volcrynului, pe o navă comercială condusa de un pilot dubios, care nu se arată decât printr-o hologramă. Însă, o entitate malefică din acea nava îi omoară unul câte unul… așa că Royd, căpitanul, pilotul-hologramă decide să ia măsuri.
Partea această mi-a adus aminte de cei Zece negri mititei a lui Agatha Christie, iar suspansul creat este pe măsură.
În al doilea capitol, se vorbește despre un manipulator de cadavre de pe planeta Grotto pe nume Kabaraijian și prietenul sau, Cochran, care alături de cadavrele lor personale merg și caută pietre prețioase (voylburi) prin peșteri încă nedescoperite de pe Grotto, dar aparent cineva dorea să îi saboteze…
Următorul capitol ni-l prezintă pe Andy, un tenismen care caută să fie soldat pentru un weekend, dar lucrurile au degenerat și se regăsește în mijlocul luptei, în pădure, alături de Stacanto, Burtoiul și alți soldați. Andy îl ura pe Stacanto și ar fi vrut să îl împuște, dar probabil ar fi fost prins… dar dacă încercă cu o armă de la un soldat inamic? Ar reuși?
Zburătorii Nopții
An apariție: 2019
Autor: George R.R. Martin
Categoria: Literatura Universală/ SF & Fantasy
Nr. pagini: 312
Libris
R.R. Martin pune o mână de străini virtuali într-o navă spațială cu destinația către lumi neexplorate și îi face să se confrunte cu cele mai rele coșmaruri ale lor. Misterul care este ascuns în navă va provoca neîncredere și teamă, pe măsură ce se apropie de regiuni necunoscute , de parcă ar fi exploratori din secolul al XVIII-lea. Fără îndoială, principalii protagonişti ai romanului, pe lângă interesantul volcryn, sunt aroganta şi cerebrala Melantha, care se pretinde a fi o fiinţă umană perfecţionată genetic, şi misteriosut căpitan Royd.
Al patrulea capitol ne vorbește despre Jamison, o lume cu două specii diferite: oamenii (Îngerii de Oțel) și jaenshii care se războiau din pricina zeului. Oamenii de acolo îl venerau pe copilul cu părul bălai pe nume Bakkalon și jaenshii care venerau alți zei. Defapt, mai mult Îngerii de Oțel se razboiau cu jaenshii decât aceștia cu ei. Și în acest capitol se mai vorbește despre un neguțător prins la mijloc între cele două tabere.
În penultimul capitol se conturează o bază de cercetare a inelelor încărcate de energie și personajul principal este Kerin, un ,,savant” care studia inelele împreună cu ceilalți savanți. În timpul liber scria poezii și se gândea la conceptele viețîi împreună cu soția să, Jennifer. Într-o zi, când erau pe cale să descopere ceva impresionant la inelele de enegie, acestea scapă de sub control și toți savanții se văd nevoiți să evacueze baza de cercetare, deoarece inelele erau pe cale să explodeze.
La sfarsit se prezintă două Talente psi, Lyanna și Robb, care au venit într-un oraș pentru a studia rasa shkeeniilor care se lăsau mâncați de un parazit pe nume greeshka. Totul se duce de râpă atunci când Lya începe să gândească ca unul dintre membrii care se lăsau mâncați de greeshka. Asta i-a dat de gândit lui Robb… mai ales că Lyanna dispare și Robb bănuiește că se va întâmpla ceva rău. Gândul acesta îl macină, așa că îi cere ghidului său, Valcarenghi, să o caute, însă fără succes. În final, Lyanna îi se arată în vis lui Robb și îi spune că ar trebui sa devină și el membru, lăsându-se mâncat de greeshka pentru a veni cu ea…
În acest roman George R.R. Martin își subliniază încă o dată dragostea față de personajele diferite și inadaptate care provoacă repulsie celor ce sunt teoretic sunt numiți „normali”, dar care sfârșesc prin a arăta că sunt cei mai umani.
Ai curaj să îi însoțești în călătoria lor?
Be the first to comment on "Recenzie „Zburătorii Nopții” de George R.R. Martin"