Recenzie Pisicile războinice Vol.20: Ecouri pierdute de Erin Hunter

Pisicile războinice Vol.20: Ecouri pierdute, recenzie
Share the joy
  • 62
  •  
  •  
  • 1
  •  
  •  

Recenzie Pisicile războinice Vol.20: Ecouri pierdute de Erin Hunter

Obiceiul de a citi este unul dintre cele mai sănătoase și mai pozitive lucruri pe care le pot face copiii noștri deoarece le permite să își dezvolte imaginația și creativitatea, îi ajută să se concentreze și să se înțeleagă mai bine pe ei înșiși și percep cu luciditate lumea care îi înconjoară

Vara este un moment excepțional pentru a pune bazele acestui obicei deoarece cei mai mici cititori se pot bucura în liniște de timpul pe care o carte bună îl poate oferi. Sarcinile școlii sunt date la o parte pentru a descoperi noi aventuri, iar cheile de la ușile ce dau spre grădini cu zmei și balauri sunt ascunse între coperțile cărților precum cele din seria cărților scrise de Erin Hunter.

Pisicile războinice este o saga pe care eu și fiul meu am îndrăgit-o de la primul volum. Chiar dacă e o serie pentru copiii cu vârstă peste 10 ani, vă garantez că și eu ca adult am petrecut câte o seară ghemuită pe canapea, citind cu înfrigurare aventurile celor mai curajoase pisicuțe.

Pisicile războinice Vol.20: Ecouri pierdute, recenzie

Volumul de astăzi este a doua carte din seria Sub Semnul Stelelor. Multe lucruri s-au întâmplat în prima carte, acțiunea este mai accelerată și povestea se întunecă, așa că am fost cu siguranță mai mult decât dornică să continui să citesc mai departe.

Cartea este foarte frumos scrisă. Autoarele reunite sub numele Erin Hunter reușesc să subjuge cititorul cu o cursivitate greu de egalat. Toate acțiunile pisicilor sunt gândite până la cel mai mic detaliu și nicio idee nu rămâne atârnată.

În volumul Ecouri pierdute din seria a patra a sagii: Sub semnul stelelor, pisicile din Clanul Stelelor sunt îngrijorate, deoarece se va abate ceva întunecat și malefic asupra celor patru clanuri, punând sub semnul întrebării viitorul acestora.

Pădurea întunecată continuă să antreneze pisicile în visele lor. Relația lui Laba de Gaiță cu Flacără de Leu continuă să prospere și în timp relația dintre Laba de Turturea și Laba de Iederă se răcește.

Laba de Turturea încearcă să se obișnuiască cu puterile ei, dar este supărată pentru că s-a îndepărtat mult de sora sa Laba de Iederă care este antrenată în vise de Șoim de Zăpadă și de Stea de Tigru. Laba de Iederă crede că aceștia sunt din Clanul Stelelor și că vor să o ajute, dar de fapt vor să o întoarcă împotriva clanului ei și sunt din Pădurea Întunecată, zisă și Locul fără Stele.

Pisicile războinice Vol.20: Ecouri pierdute, recenzie

A doua aventura desfășurată Sub semnul stelelor…

Felul în care pisicile sunt umanizate mi se pare fascinant. Copiii privesc cu amuzament relațiile dintre pisici și descoperă asemănări uimitoare cu societatea noastră. Adulții însă pot privi în profunzime și vor descoperi o lume fantastică, extrem de bine conturată și … dacă vor miji ochii și vor privi în inima lor, se vor regăsi în totalitate într-unul dintre personaje.

Din nou am fost surprinsa de elemente interesante introduse de-a lungul cărții. În tabăra Clanului Tunetului cade un copac și Laba de Măceș este rănită, iar Coadă Lungă, omorât. Citind vei descoperi ca ar fi fost mai multe victime dacă nu era Laba de Turturea, ce a simțit nenorocirea și și-a anunțat tovarășii de clan.

Laba de Măceș își primește numele de războinică – Lumina de Măceș. Această are picioarele din spate paralizate, ca urmare a accidentului, crengile copacului prăvălindu-se peste picioare sale.

Pană de Gaiță descoperă faptul că într-adevăr pisicile din Pădurea Întunecată chiar antrenează în vise pisici din cele 4 clanuri și le învrăjbește, plănuind o invazie. Acesta îi destăinuie descoperirea sa și lui Flacăra de Leu.

În cele din urmă Labă de Iederă cade în capcană lui Stea de Tigru și îi descrie lui Stea de Foc un vis fals care îi trimite la o luptă cu Clanul Umbrelor, practic fără niciun sens, acțiune ce va provoca suferință deoarece pisicile din cele două clanuri ajung să se bată pentru un petic de pământ, oferit în dar de către Clanul Tunetului Clanului Umbrelor.

La sfârșitul luptei Stea de Foc pierde încă o viață pisicească și Blană de Toamnă este omorâtă fără intenție de Flacăra de Leu .

Chiar dacă lupta se sfârșește egal pentru ambele clanuri, Flacăra de Leu este trist din pricina a ce tocmai s-a întâmplat.

Cred că această este cartea mea preferată până acum din seria Pisicile Războinice. Acțiunea este extrem de rapidă, apar personaje noi și putem descoperi secretele bine păstrate pe care le-au unele dintre acestea nu ar fi vrut să le dezvăluie.

Recomand întreaga sagă pentru că de-a lungul poveştii are schimbări radicale în modul de relatare a vieții acestor pisici sălbatice ce trăiesc după reguli dictate de pădure, se luptă pentru supraviețuire, se iubesc se respecta sau se urăsc intre ele.

Toate cărțile apărute pana acum pot fi achiziționate de pe site-ul celor de la Libris unde fiecare volum are un preț mult redus.

Voi ați citit Pisicile Războinice?

  • 62
  •  
  •  
  • 1
  •  

3 Comments on "Recenzie Pisicile războinice Vol.20: Ecouri pierdute de Erin Hunter"

  1. O carte interesanta ,mulțumim pentru recenzie.

  2. Super interesanta recenzia!

  3. Cred ca e tare frumoasă cartea.Mi-ar plăcea ca si copiilor mei sa le placa lectură.Momentan suntem la capitolul ‘citeste mami’

Leave a comment

Your email address will not be published.


*