Pisicile Razboinice, Foc si Gheata, recenzie

Share the joy
  • 20
  •  
  •  
  • 1
  •  
  •  

Pisicile Războinice, Foc și Gheaţă, recenzie

Bine v-am regăsit la o nouă recenzie de carte.

Nu-i aşa că sunteţi curioşi şi vreţi să ştiţi ce a mai făcut năzdrăvanul nostru pisoi?

După cum va amintiţi, Roşcovanul, un pisoi domestic, a lăsat în urmă traiul liniştit şi a devenit ucenic în Clanul Tunetului, un clan din cele patru, care împărţeau pădurea de lângă casa celor Două Picioare, denumire pe care pisicile din pădure le-au dat-o oamenilor.

După diverse întâmplări carora pisoiul nostru, botezat Labă de Foc, le-a făcut faţă, acesta devine războinic cu drepturi egale, în Clanul Tunetului.

Partea a două a renumitei serii, Pisicile Războinice, se numeşte Foc şi Gheaţă pe care o puteti achizitiona de la editura ALL. Cu greu am ajuns la ea, pentru că fiul meu a citit-o primul, unele părţi plăcându-i atât de mult încât le-a citit de mai multe ori.

Volumul are același aspect frumos ca și primul. Îmi plac cărțile a căror coperți sunt satinate și paginile bine legate.

După cum am spus şi în articolul precedent, aventurile Pisicilor Războinice sunt o lectură grozavă pentru orice iubitor de cărţi, care e prietenul animalelor si ii plac aventurile şi luptele războinicilor neinfricati.

Protagoniştii acestor cărţi sunt pisicile cu obicieiuri umanizate, ierarhizate, întocmai că viaţa interesantă a societății în care trăim.

Cărţile mi-au plăcut extrem de mult şi abia aştept să citesc şi să va povestesc volumul următor, până atunci astăzi ne delectăm cu volumul 2.

Pisicile Războinice, Foc și Gheaţă

Pisicile Războinice, Foc și Gheaţă

  • Titlul original: Fire and Ice
  • Carte oferită de editura ALL
  • Colecţia: Galaxia Copiilor

După cum v-am povestit şi data trecută Erin Hunter nu este un autor singur, împătimit de viaţă micilor pisicuţe, ci 6 scriitoare incredibil de talentate, care şi-au unit condeiele pentru a da naştere acestor aventuri pisiceşti şi nu numai.

Recenzia volumului precedent am încheiat-o cu unele întrebări la care v-am lăsat plăcerea să descoperiţi răspunsul. Astăzi apar noi întrebări şi noi aventuri de descoperit.

Roşcovanul, are acum un nume special, Inimă de Foc. Acesta continuă să fie suspicios faţă de Gheară de Tigru şi caută prilej să îi povestească liderului clanului bănuielile sale.

După ce a devenit războinic, Inima de Foc împreună cu prietenul lui care a fost înaintat şi el în grad, trebuie să vegheze prima noapte în linişte, pentru a continua tradiţia clanului.

Dar în pădure pândesc încă multe pericole, astfel că Inima de Foc caută prilej să îi vorbească liderului Stea Albastră, pentru a-i povesti toate presupunerile sale.

Când în cele din urmă îi împărtăşeşte îngrijorarea, liderul nu crede în suspiciunile tânărului războinic, mai ales că noi probleme apar în pădure.

După ce Clanul Vântului a dispărut, celelalte două clanuri invadează teritoriul de vânătoare al Clanului Tunetului, iar tinerii războinici sunt trimişi să caute clanul care a lipsit la Adunarea de la Patru Stejari.

Pe măsură ce înainta,flăcările luminau blana alb cu negru de pe umerii săi puternici. Își ținea coada lungă drept în sus, în semn de încurajare pentru Clanul său. Însă celelalte pisici se lăsau cât mai aproape de pământ, tremurând. Era un loc tare ciudat. Zgomotul monștrilor le deranja perii sensibili de pe urechi, iar duhoarea insuportabilă le înțepa nările.
— Stea Înaltă ? mieună o regină cenușie, dând agitată din coadă. De ce am venit aici ?
Motanul alb-negru se întoarse către pisică.
— Am fost alungați din orice loc în care am încercat să ne stabilim, Labă Fumurie. Poate că aici o să avem puțină liniște, mieună el.
— Liniște ? Aici ? repetă Labă Fumurie, nevenindu-i să creadă. Își trase puiul către ea și îl adăposti sub burta sa.
În apropiere de foc și de monștri ? Puii mei n-o să fi e în siguranță !
— Dar nici acasă nu eram în siguranță, miorlăi o altă voce.
Un motan negru își făcu loc până în față, șchiopătând pronunțat din cauza unei labe sucite. Se uită fi x în ochii de chihlimbar ai lui Stea Înaltă.
— N-am putut să-i protejăm de Clanul Umbrelor, scuipă el. Nici măcar în propria noastră tabără !Unele dintre pisici scoaseră urlete de neliniște, când își amintiră de lupta groaznică în urma căreia fuseseră alungați din casa lor, din ținutul muntos, de la marginea pădurii. Un ucenic tânăr începu să se tânguiască :
— S-ar putea ca Stea Căzătoare și războinicii lui să fie încă pe urmele noastre !
Plânsetul îi atrase atenția unuia dintre Două-Picioare strânși în jurul focului. Acesta se ridică, șovăind, și încercă să pătrundă întunericul cu privirea. Imediat, pisicile tăcură și se lăsară și mai jos ; chiar și Stea Înaltă își coborî coada. Două-Picioare strigă către întuneric și aruncă ceva înspre ei.
Proiectilul zbură pe deasupra lor și explodă la impactul cu Calea Tunetului, din spatele lor. Labă Fumurie se cutremură când un ciob îi zgârie umărul, dar nu scoase niciun sunet, ci doar își încolăci tru-pul în jurul puiului său înspăimântat.
— Rămâneți jos ! șuieră Stea Înaltă.
Două-Picioare de lângă foc scuipă pe pământ, apoi se așeză din nou.
Pisicile așteptară câteva clipe, după care Stea Înaltă se ridică din nou. Și Labă Fumurie se ridică în picioare, tresărind din cauza noii dureri de la umăr.
— Stea Înaltă, mi-e teamă că nu suntem în siguranță aici. Și ce-o să mâncăm ? Nu simt miros de pradă.
Stea Înaltă își întinse gâtul și își rezemă ușor botul pe capul reginei.
— Știu că vă e foame, mieună el. Dar o să fi m mai în siguranță aici decât în fostul nostru teritoriu, sau decât pe câmpurile și în pădurile care țin de Două-Picioare. Nu simt miros de câini, iar acești Două-Picioare abia dacă pot sta drepți.
Se întoarse către motanul negru, cu laba răsucită.
— Șchiopule, ia-l pe Mustăcioarăși vedeți dacă găsiți ceva de mâncat ! ordonă el. Unde sunt Două-Picioare, tre-buie să fie și șobolani.
— Șobolani ? scuipă Labă Fumurie, pe măsură ce Șchiopul și un motănel dungat, maroniu se îndepărtau. Nu sunt cu nimic mai buni decât leșurile pentru ciori !
— Mai taci ! șuieră o pisică tărcată de lângă ea. Mai bine mâncăm carne de șobolan decât murim de foame !

Clanurile Umbrelor şi Râului, pun la cale o alianță pentru a elimina Clanul condus de Stea Albastră.

Datorită tânărului războinic, a căror acţiuni duc la victorie împotriva Clanului Umbrelor, Clanul Tunetului reuşeşte să facă faţă iernii care se apropie , chiar dacă pierde câţiva pisoi.

Stea Albastră mai pierde o viaţă pisicească, dar Clanul Stelelor, care veghează în ceruri şi este format din pisicile care şi-au dat viaţa, nu oferă decât 9 vieţi, astfel Stea Albastră bolnavă de tuse verde, plăteşte tribut, rămânând doar cu o viaţă. Oare va reuşi să facă faţă iernii aspre sau se va alătura Clanului Stelelor?

Într-una din incursiunile pe teritoriul oamenilor, Inima de Foc se întâlnește cu surioara lui care ii dă un pui sa devină ucenic în Clanul Tunetului. Norișor, noul venit, este adoptat și crescut de o regina. Acesta se dovedește a fi precoce și la fel ca Inima de Foc, în primii lui pași în sălbăticie, vânează un șoarece.

Oare noul venit va reuşi să se integreze la fel cum a făcut tânărul războinic? Va reuși sa ii calce pe urme?  Împreună vor putea să păstreze integritatea clanului și să asigure un viitor tuturor pisoilor?

Prinşi de lectură şi aventurile fără precedent a războinicilor din Clanul Tunetului, cititorii uită că protagoniştii cărţii sunt pisicile, urmărind cu sufletul la gură succesiunea de lupte şi urzeli ale clanurilor, care nu te fac decât să îţi doreşti să citeşti următorul volum.

  • 20
  •  
  •  
  • 1
  •  

2 Comments on "Pisicile Razboinice, Foc si Gheata, recenzie"

  1. Interesanta carte, o lectura ideala pentru cei mai mici cititori!

  2. Am citit si prima recenzie, tot aici la tine, pare interesanta cartea, am sa ii iau pustiului meu. Despre autoare habar nu aveam ca nu e doar una…

Leave a comment

Your email address will not be published.


*