Erin Hunter, Pisicile Războinice XI – Amurg, recenzie carte
Buna dragii mei cititori, nu am mai vorbit demult despre cele mai războinice pisicuțe ale tuturor timpurilor aşa că astăzi vreau să vă prezint volumul 11, mai ales ca lansarea celui de al 13-lea volum al sagei va fi curând și abia aștept sa văd ce aventuri le mai pun la încercare pe războinicele noastre.
După cum ştiti, cărțile le citesc în tandem cu fiul meu Alex, care are 10 ani și adoră pisicile, astfel încât cu greu reușesc sa pun și eu mâna pe volum, până îl termină el primul. Dar cărțile sunt foarte ușor de parcurs, cu o lectură fluidă, pe înțelesul puștilor și răbdarea mea nu este foarte greu încercată.
Pisicile Războinice XI – Amurg
Romanul este al cincilea volum din seria a doua și al treisprezecelea din întreaga sagă.
Cartea începe cu un prolog în care Stea Albastră anunță că o pisică tânără se va reuni cu Clanul Stelelor, lucru care m-a întristat profund și pe mine și pe fiul meu. Ritmul însă este agil și se desfășoară de-a lungul a 25 de capitole. Proza este foarte ușoară, conversațiile abundă și intriga este prezentată încă de la primele file.
La începutul cărții găsim ca de obicei lista principalelor pisici ale fiecărui clan și descrierile lor, grupate după titlurile sau ocupațiile pe care le au. Apoi avem harta unde găsim teritoriul fiecărui clan și o a doua hartă care cartografiază terenul celor Două Picioare, asa cum îi numesc pisicile pe oameni, intrușii din viața lor.
În acest volum avem deja clanurile instalate în noile lor teritorii, dar profeția nu a fost îndeplinită deocamdată, așa că acum ne putem așteptăm la ce este mai rău, pentru că după ce clanurile au ajuns în noua pădure, acestea trebuie să se familiarizeze cu terenul și noile pericole pe care le pot întâmpina aici, inclusiv să supraviețuiască atacurilor sălbatice a unor bursuci răutăcioși.
Pentru unele pisici este greu să se separe după călătoria lungă în care au legat prietenii, dar fiecare clan începe să își delimiteze teritoriul și ostilitățile încep să apară între ele…
Pisicile Războinice XI – Amurg, de Erin Hunter
Autor(i): Erin Hunter,
Colecția: Pisicile războinice,
Editura: Galaxia Copiilor
An apariției: 2018
Nr. de pagini: 368
De fiecare dată când vă povestesc despre aceasta sagă, vă spun cât de mult îmi place și mie, care văd povestea prin ochi de adult. Pentru mine lumea pisicilor lui Erin Hunter are alte dimensiuni și alte substraturi, cu toate astea este o lectură absolut minunată, pe care orice copil trebuie să o aibă în biblioteca sa.
Povestea este scrisa la a treia persoană și de data aceasta, rolurile principale le revin celor două fiice ale lui Stea de Foc: Zbor de Veveriță și Iaz de Frunză.
Deși am mai vorbit despre personajele pufoase în recenziile anterioare, voi menționa din nou pe cele principale ale acestui volum. Știți deja că îmi place felul în care autoarele au umanizat pisoii, i-au creionat cu atenție, oferindu-le o viață echivalentă cu a oamenilor. Fiecare pisică are responsabilitățile sale, viața sa și o familie bine organizată.
- Zbor de Veveriță este o pisică războinică al Clanului Tunetului, fiica liderului Stea de Foc. Ea este o pisică isteață, mândră și impulsivă.
- Iaz de Frunză este sora lui Zbor de Veveriță și este vraci ucenic în clanul Tunetului. O pisică mai atentă decât sora ei la tot ce este în jur, perseverentă și agilă, are o personalitate calmă și echilibrată și vrea ca totul să fie perfect.
- Blană Fumurie este vraciul Clanului Tunetului, mentorul lui Iaz de Frunză, o pisică prietenoasă care o sprijină pe ucenica ei în toate aventurile.
- Blană de Cenușă este membru al Clanului Tunetului, războinic și îndrăgostit de Zbor de Veverița.
- Gheară de Mărăcine continuă să se întâlnească în vise cu fratele sau Șoim de Zăpadă și cu tatăl sau Stea de Tigru.
- Stea de Mustață a evoluat și a ajuns la statutul de lider al Clanului Vântului. Întotdeauna a avut o relație bună cu Stea de Foc, dar acum e reticent pentru că vrea să arate că pisicile din clanul său sunt mai puternice.
- Pană de Cioară, membru al Clanului Vântului este una dintre pisicile care au stat aproape de Zbor de Veverița în timpul călătoriei, dar când clanurile s-au despărțit din nou Pană de Cioara, îndrăgostit de Iaz de Frunză suferă din cauza că nu o poate vedea.
Pe lângă aceste personaje, apar multe altele la fel de interesante, unele pe care le cunoaștem din cărțile anterioare și unele noi, care ne vor cuceri cu năzdrăvăniile lor. Aceasta poveste are multe personaje, de fapt chiar intimidant de multe, dar odată ce intri în lumea pisicească, ele sunt ușor de reținut. Sincer eu mai uit și mai amestec între ele, însă fiul meu le știe pe toate de parcă ar fi prietenii lui de o viață.
Pisicile Războinice XI – Amurg
Ca întotdeauna povestea are ca epicentru Clanul Tunetului, iar în acest volum totul se învârte în jurul celor două pisici, fiicele lui Stea de Foc. Personalitățile acestor două pisici sunt foarte diferite, aproape opuse, dar au avut întotdeauna o relație bună până când, Zbor de Veverița începe să aibă secrete față de sora sa.
În acest roman, vom regăsi valorile pe care le-au întâlnit aproape în fiecare roman al seriei: loialitate, rivalitate, prietenie, rutina de zi cu zi a vieții în clan, responsabilitățile apăsătoare și deși nu este complet nou, aspectul romantic va fi foarte prezent, pisoii maturizându-se şi legând între ei relații impresionante.
Clanul Umbrelor a devenit mai ostil, încălcând teritoriile, iar complotul în sine, cred că poate fi văzut mai mult sau mai puțin complex, în funcție de vârsta cititorului. Povestea este foarte bine gândită, captivantă și fermecătoare și fiecărui cititor îi este ușor să se identifice cu unul dintre personajelor principale. Fiul meu de exemplu, vrea sa fie ca Stea de Foc, mie însă îmi plac toate pisicile vraci ce au grija de clan cu înțelepciunea lor.
Narațiune este echilibrată, cu intriga presărată cu acțiunea, lăsând mai multe piste deschise. Pentru mine este o poveste care se bazează pe relațiile dintre personaje: mai întâi la nivelul personal al fiecăruia, apoi responsabilitățile din clan și apoi pe o scară mai largă, să se raporteze la celelalte clanuri.
De fapt, v-am mai spus că mi-a plăcut foarte mult toată seria și sunt impresionata de felul în care autorii reuşesc sa vină tot timpul cu ceva nou, subjugând cititorii de toate vârstele. Aventurile pisoilor sunt încă distractive, autoarele nu par sa ducă lipsă de idei și lucruri noi și surprinzătoare îi invită pe cititori să continue să le citească.
Sfârșitul acestui volum rămâne oarecum deschis. Sunt încă multe necunoscute care trebuie rezolvate, aflăm cine este tânăra pisică din prolog, dar lumea din frunzișul pădurii are încă multe secrete să ne dezvăluie și ne invită în desișul său.
Toate volumele le puteți găsi pe site-ul Editura All, multe dintre aceste fiind reduse la mai puțin de jumătate de preţ, iar pachetele sunt cu adevărat avantajoase.
Acum când sărbătorile sunt aproape, povestea celor mai războinice pisicuțe este un cadou perfect pentru tinerii cititori.
Ce spui? Îndrăznești să intri în lume lor?
Be the first to comment on "Erin Hunter, Pisicile Războinice XI – Amurg, recenzie carte"