Ce este un vaccin si de ce este important să ne vaccinăm

În ultima vreme cuvântul “vaccin” e pe buzele tuturor. Hulit de unii, aclamat de alții, cel mai important salt al medicinii a împărțit lumea în două în epoca COVID. Dar totuși ce este un vaccin și de unde provine teama patologică față de acesta.

Conform wikipedia, dar și noțiunilor elementare de biologie, un vaccin este un produs medicamentos care are ca scop inducerea unui răspuns imun și implicit protecție imună dobândită față de o anumită boală infecțioasă.

Așadar vaccinurile sunt acele soluții medicale care sunt administrate pentru a genera imunitate activă și de durată împotriva unei boli prin stimularea producerii de anticorpi cu sarcina de apărare împotriva unui anumit agent patogen.

Cum funcționează un vaccin

Când se administrează un vaccin, sistemul imunitar recunoaște antigenul, îl interpretează ca pe boala însăși și produce anticorpi cu memorie împotriva acesteia.

Astfel dacă ulterior intrăm în contact cu microorganismul împotriva căruia am fost vaccinați la un moment dat în viață, mecanismul de apărare “instruit” de vaccin, se activează, protejându-ne, pentru a evita boala sau a pregăti corpul să elimine agentul infecțios cât mai repede, diminuând simptomele.

Vaccinurile pot conține agentul patogen întreg, atenuat sau dezactivat, toxinele produse de agent care sunt responsabile de producerea patologiei sau diferite fragmente moleculare (precum proteinele de suprafață). Ajuns în organism, principiul activ din vaccin induce un răspuns imun prin stimularea sistemului imunitar, cu inducerea unei memorii imune ce va avea ca scop recunoașterea ulterioară și distrugerea agentului patogen, odată intrat în organism.

Vaccinurile pot fi utilizate în scop profilactic sau curativ, în ultima categorie intrând vaccinuri precum vaccinul antirabic, antitetanos sau cel împotriva mușcăturii de căpușă.

Tipuri de vaccinuri și forme de aplicare

Vaccinurile se administrează de obicei prin injectare, deși unele sunt administrate pe cale orală, dacă îmi aduc eu bine aminte de copilăria mea și probabil generația următoare de vaccinuri vor fi de genul inhalatoarelor.

Vaccinarea este cea mai sigură și eficientă metodă de imunizare activă, profilactică, împotriva unor boli care în trecut erau fatale sau lăsau sechele îngrozitoare.

Protecția imunologică se instalează după un interval de timp variabil de la inoculare, în funcție de vaccin, și este de lungă durată, multe dinte ele protejându-ne întreaga viață.

Când a apărut primul vaccin?

Vaccinarea și termenul de vaccin au fost introduse în medicină de medicul generalist englez Edward Jenner, în anul 1796, cu ocazia descoperirii primului vaccin, cel împotriva variolei, vaccin care a dus la eradicarea acestei boli.

Nu o să vă vină să credeți dar denumirea de vaccin are la bază termenul latin “vacca”, care înseamnă chiar “vacă” deoarece primele cercetări au la bază variola, de pe mâinile unor femei de la o fermă, provenită de la vaci.

În prezent toate țările și-au elaborat propriile scheme naționale de vaccinare împotriva bolilor infecțioase. În România, vaccinarea copiilor începe de la vârsta de 2 ore, cu administrarea primei doze de vaccin împotriva hepatitei B, acesta fiind un vaccin obligatoriu Romania.

Programele naționale de vaccinare sunt stabilite în funcție de mai mulți factori (cel mai important fiind incidența unor boli contagioase pe plan regional).

Ce simptome apar după vaccinare?

Administrarea unui vaccin injectabil poate provoca durere, roșeață și umflarea locului injectării. Aceste simptome dispar de obicei spontan. În unele cazuri, febra poate dura chiar și câteva zile.

Vaccinurile cu virus viu atenuat pot reproduce ușor boala, asigurând o imunizare eficientă.

Contrar tuturor teoriilor conspirației apărute în ultimul timp, incidența efectelor adverse grave în urmă vaccinării este foarte scăzută.

Importanța efectuării unei scheme complete de vaccinare

Vaccinurile sunt cea mai importantă descoperire în medicină, ca mijloc de prevenire a bolilor. Cu mulți ani în urmă, când vaccinurile nu existau, unele boli provocau mii de decese în fiecare an, mai ales în rândul copiilor.

Cel mai important pas în lumea vaccinurilor este descoperirea vaccinului pentru eradicarea variolei.

Un articol foarte bine documentat puteți găsi pe site-ul celor de besmax.ro în care fiecare vaccin obligatoriu din România este minuțios analizat.

Ce se poate întâmpla dacă nu ne vaccinăm?

Evident că în cazul nevaccinării, dacă avem contact cu microorganismul care provoacă infecția, putem avea boala. Unele dintre aceste boli pot duce la complicații grave sau chiar la moarte.
În plus, este esențial să conștientizăm că nu numai că ne putem îmbolnăvi, ci și transmitem boli persoanelor mai vulnerabile care nu pot fi vaccinate sau au schema de vaccinuri incompletă, precum nou-născuții, persoanele cu imunitatea compromisă, persoanele vârstnice și gravidele.

Vaccinurile au contraindicații?

Vaccinurile cu virus viu și atenuat sunt contraindicate femeilor însărcinate, persoanelor cu sistem imunitar compromis și altor situații particulare. De aceea este necesar să facă un consult medical prealabil.

Ce nu fac vaccinurile

Vaccinurile NU modifică ADN-ul uman. Nu există încă niciun singur studiu științific care să demonstreze că vaccinurile ar interfera în vreun fel cu ADN-ul nostru.

De când au apărut, vaccinurile au avut oponenți încăpățânați care sunt convinși că fac mai mult rău decât bine.

Acest tip de frică nu a fost niciodată exprimată mai vehement decât cea împotriva vaccinului ROR, un vaccin pe care îl facem în copilărie pentru rujeolă, oreion și rubeolă, despre care mulți insistă că are legătură cu autismul cu toate că nu a fost demonstrat, acest lucru fiind o teorie pentru câștigarea de notorietate a unor personaje obscure.

Nici boli genetice nu provoacă vaccinarea!

Genele sunt elementele de bază ale eredității. Se transmit din tată în fiu. Genele conțin ADN cu instrucțiuni pentru producerea proteinelor. Acestea sunt cele care îndeplinesc cele mai multe funcții în interiorul celulelor. Proteinele mută moleculele dintr-un loc în altul, construiesc structuri, descompun toxinele și efectuează alte tipuri de sarcini necesare în organism.

Uneori apare o mutație, o modificare a unei gene sau a mai multor gene. Această mutație modifică instrucțiunile pentru fabricarea proteinelor, provocând funcționarea defectuoasă sau lipsa acestora. Acest lucru poate provoca o boli genetice, provocată de o mutație genetică moștenită de la unul sau ambii părinți.

Există trei tipuri de boli genetice:

• Defecte monogenetice, care afectează doar o genă
• Tulburări cromozomiale, în care cromozomii (sau o parte a cromozomilor) lipsesc sau sunt modificăți. Cromozomii sunt structurile care conțin genele noastre. Sindromul Down este o tulburare cromozomială
• Multifactorial, unde există mutații în două sau mai multe gene. În acest tip, stilul nostru de viață și mediul în care trăin joacă un rol important. Cancerul de colon poate fi un exemplu elocvent în acest caz.

Cum determinam daca suntem predispusi la boli genetice

Testarea genetică a sângelui sau a altor țesuturi pot identifica boli genetice și pot prevedea apariția bolii înaintea oricărui simptom, gena BRCA fiind un exemplu elocvent.

⇒Acest articol este pur informațional cu date culese din surse oficiale și nu înlocuiește sub nicio formă un consult medical. Informațiile oferite nu trebuie folosite ca un substitut pentru îngrijirea medicală sau sfatul unui medic.*