Care este diferenta dintre MIG si MAG? Aparat de sudura MIG/MAG

Stim cu totii ca MIG/MAG este unul din tipurile de sudare utilizate in industria metalurgica. Dar ce inseamna totusi MIG si ce inseamna MAG? Despre aceste lucruri vom vorbi in articolul care urmeaza.

MIG este un gaz inert metalic (gaz inert), iar MAG este un gaz activ metalic (gaz activ). La sudarea MIG/MAG cu un aparat de sudura MIG/MAG se utilizeaza dispozitivele semi-automate (in limbajul sudorilor acestea se mai numesc migomati). Care sunt caracteristicile unui astfel de dispozitiv de sudura? In cazul sudarii MIG, la conectarea electrodului exista o functie suplimentara care implica un alimentator de combustibil si un alimentator de sarma cu electrod. Pentru sudarea cu un migomat se foloseste o sarma de electrod foarte lunga, de grosime corespunzatoare, infasurata pe o bobina. Aceasta, ca si electrozii obisnuiti MMA se vinde la Kilogram. Totul depinde de cat de mare este ghemul pe care il cumperi.

Indiferent de cat este de mare volumul de lucru, dispozitivul iti livreaza singur sarma de electrod, in mod automat. In acelasi timp, in jurul firului de electrod exista o gaura, prin care se degaja gazul de protectie. Aici ajungem la diferenta dintre dintre metodele de sudare MIG si MAG. In cazul sudari MIG pentru sudarea pieselor din aluminiu, cupru, titan sau magneziu se folosesc gaze inerte si amestecuri. In aceasta categorie regasesti si argonul, heliul sau amestecuri dintre cele doua. Datorita acestui fapt, se obtine o sudura foarte curata, neteda si calitativa. La fel, se poate face si sudarea aluminiului. In general, sudarea aluminiului nu este atat de usoara, dar cu ajutorul argonului aceasta se poate executa fara prea mari dificultati. Cat despre metoda de sudare MAG – in acest caz, dioxidul de carbon aliat cu argon ofera cea mai buna sudura si contopirea tuturor elementelor de sudare, adica a electrozilor, a metalelor. Combinatia acestor elemente este foarte curata si de calitate inalta. De multe ori, cu MAG se sudeaza elementele unor structuri complexe, de exemplu, detaliile structurilor navale. In principiu, acest tip de sudura a fost inventat pentru sudarea mai calitativa a pieselor.

Nu putem trece cu vederea unele dezavantaje ale acestei metode de sudare, cum ar fi echipamentul suplimentar, un reductor si cilindrul de gaz. Pana si un aparat de sudura MIG/MAG este destul de mare. Din nefericire, aceste dispozitive de sudura nu pot fi aplicat pentru lucrari in zone deschise sau in vant, de exemplu, acolo unde conditiile meteo nu sunt favorabile. In asemenea conditii, sudarea va iesi necalitativa, pentru ca gazul care va fi furnizat la locul sudarii se va deflama si va fi deviat de vant. De aceea, nu este cea mai buna idee de a utiliza un aparat de sudura MIG/MAG in spatii deschise, ci invers, in spatii inchise.

Aparat de sudura MIG/MAG

In procesul de lucru cu un aparat de sudura MIG/MAG se folosesc diferite materiale:

• Otel carbon usor – se sudeaza cu curent continuu, cu polaritate inversa (electrodul sarma conectat la polul pozitiv), folosind doar procedeul de sudare MAG. Se utilizeaza dioxid de carbon pur, amestecuri de Argon si dioxid de carbon cu procente diferite (Argon80%, dioxid de carbon 20%).
• Otelurile inoxidabile – se sudeaza la un curent constant sau plusatorial cu polaritate inversa, folosind exclusiv procesul de sudare MAG. Gazul de protectie trebuie sa fie format din amestec de Argon cu Dioxid de carbon sau AR si O. Procentajul de Argon nu trebuie sa fie mai mic de 98% in amestec, pentru a evita oxidarea puternica a carbonului prezent in materialele de baza.
• Aluminiul si aliajele sale – se sudeaza la un curent constant sau la un curent plusatorial cu polaritate inversa, folosind exclusiv procesul de sudare MIG. Ca gaz de protectie este folosit Argonul pur. De asemenea pot fi utilizate Heliul sau amestecuri de Ar si He.
• Alte materiale. Procesul de sudare cu un aparat de sudura MIG/MAG este utilizat la fel pe materialele cum ar fi: nichelul si aliajele sale; cuprul si aliajele sale. In acest scop se utilizeaza curent direct cu polaritate inversa. Iar in ceea ce priveste sudarea cuprului cu grosimi mai mari de 5 mm, se recomanda utilizarea procesului MIG. Aici trebuie sa se tina cont de faptul ca rezistenta curentului trebuie reglata in functie de pozitia sudurii si de grosimea imbinarilor.