„Există o singura măsură a iubirii: aceea de a iubi fara masura” ( Sf. Benard de Clairvaux )

Dragostea e cel mai minunat sentiment care ne-a fost dăruit. Iubirea ne schimbă percepţia asupra a tot ce ne înconjoară. Iubim, indiferent de vârstă, de statut social. Iubim, indiferent de rasă, de culoarea pielii sau a ochilor… Iubim chiar dacă firele albe încearcă să potolească inima… Ne tremură sufetul când cel drag apare în faţă noastră, ne fâsticim, ne înroşim… iubim.

Iubim… cu patos, cu recunoştinţă, cu încredere, cu respect şi ne dorim că cei pe care îi iubim şi îi respectăm să se ştie iubiţi, să simtă parfumul dragostei noastre. Iar cea mai simplă metodă de a spune „te iubesc” sau ” te respect” este un minunat buchet de flori gingase, cu petalele prospete sărutate de boabe de rouă.

Ce reacţii chimice se întâmplă acolo în creierul nostru? Câţi fluturi se zbat în epigastru şi câte lacrimi de beatitudine încap în ochii aprinşi de fericire? Cât de copleşitor este sentimentul de a aparţine cuiva?

Câte dovezi de amor nemărginit, câţi „te iubesc ” parfumaţi pot intra în îmbrăţişarea catifelată a unor petale de trandafiri? Cât respect şi câtă încredere pot arăta un buchet imens de flori pastelate?

Mă întreb asta de fiecare dată când îmbrăţişez trandafirii pe care el mi-i trimite doar că să-mi spună altfel „te iubesc”. Fiecare petală catifelată, care se atinge ca un sărut fugar de obrajii mei înflăcăraţi de emoţie, pare să-mi şoptească cuvinte dulci de iubire.

Uneori pleaca la meci cu băieţii şi peste jumătate de ora suna un curier cu flori cadou. Alteori se închide în birou şi caută o florărie online pentru a mă surprinde cu cel mai gingaş trandafir, frumos împachetat lângă o cutie de bomboane… dar acel buchet de flori şi acea duminică vor fi pentru totdeauna gravate în inima mea.

Ne pregăteam să devenim părinţi. Cu fiecare zi care trecea părea să fiu un recipient care adăpostea o umplutură prea mare pentru capacitatea lui. Eram veşnic mofturoasă şi supărată, hormonii nu îmi dădeau pace şi mă supărăm şi plângeam din orice, bietul de el nici nu ştia cum să mă mai împace. Deja îl cunoşteam pe toţi curierii care se ocupau cu livrari de flori în Bucureşti. Nici nu mă mai ridicam din fotoliu când suna cineva la uşa şi mi se părea că iar a comis-o…

Dar în acea duminică a reuşit să mă surprindă cu cel mai minunat buchet de trandafiri.

Erau Floriile, ziua în care toate numele de flori îşi sărbătoreau înfrăţirea cu cele mai gingaşe şi parfumate vegetale. Era ziua în care de obicei aveam casa plină de oaspeţi. Însă în acea duminică nu ştiu cum s-a întâmplat că toţi m-au f

elicitat la telefon. După prânz deja eram supărată că făcusem un tort mare şi nu aveam cu cine să îl împart. Aşa că mofturoasă, am aţipit în fotoliu urmărind o telenovelă lacrimogenă.

La un moment dat am simţit un parfum proaspăt de trandafiri. Iubesc aceste flori. Aş fi în stare să mă opresc în faţă fiecărui trandafir să îi admir perfecţiunea, să îi sorb îmbătătoare mireasma şi să mă înfior de atingerea mătăsoasă a petalelor.

Am deschis ochii şi totul era cufundat în penumbră . Aproape de cotul meu o cutie cadou legată cu o fundă somptoasa mă ispitea provocatoare. El, tolănit pe fotoliul din faţă mea mă privea cu ochi pătrunzători.

– Ce faci frumoasa adormită? Ai ratat musafirii. Uite ţi-au lăsat un cadou.

Mă întind şi desprind leneşă funda de pe cutia împachetată în hârtie strălucitoare. Curioasă ce adăposteşte înăuntru, ridic capacul şi descopăr cel mai frumos buchet de trandafiri roşii care îmbrăţişau un singur şi gingaş trandafir alb, alături de un ursuleţ de plus.

– Uite îmi şopti el, buchetul acesta eşti tu, iar trandafirul roşu e amorul nostru pe care îl porţi cu

atâta dragoste şi vezi … ursuleţul acesta de plus sunt eu, care aruncă şoapte de iubire ori de câte ori te vede, mai spuse el în timp ce îmi aplică un sărut zgomotos pe frunte.

– La mulţi ani iubito! Fără acest minunat buchet de trandafiri, te iubesc-ul meu nu era complet…

 

Am făcut ochii mari privind acel romantic incurabil. Ştia cât de mult îmi plac trandafirii şi mi-a adus buchetul perfect. A ras când l-am întrebat de unde a reuşit să-l cumpere.

– Cum de unde? de la o florărie online care face oricând livrare  buchete de trandafiri în Bucureşti… Stiau ca azi e ziua ta si mi-au pregatit un buchet special.

***Atât de special încât şi astăzi mai am trandafirul alb presat într-o carte… Şi cu toate că ştiu că îmi comanda flori, încă reuşeşte să mă surprindă cu buchete parfumate care sosesc prin curier, exact când mă aştept mai puţin…

Întotdeauna buchetele de flori mi-au făcut ziua perfectă…

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2016.