Traieste-ti emotiile fara frica, invata sa fii fericit
Intreaga viata suntem controlati de emotii. La inceput cele simple, instinctuale, apoi apar cele la care ne vom raporta pentru tot restul vietii: fericirea, tristetea, mania, iubirea, surpriza, dezgustul, rusinea, frica…
Frica este cea care ne stapaneste cel mai tare. Ne este frica sa nu fim raniti si nu iubim, ne este frica de tristete si nu stim sa fim fericiti, ne este frica de surprize si nu ne stapanim mania cand acestea apar, apoi dezgustati de propriile noastre sentimete, ne este rusine dar, totodata ne este frica sa recunoastem.
Unii dintre noi reusesc sa isi stapaneasca emotiile, nu plang cand sunt tristi sau fericiti si depasesc frica. Altii insa se ingroapa in emotii si fobii, pe care cu greu le depasesc apoi.
Frica este o emotie primara , cauzata sau nu, ceva inerent fiecarei fiinte umane. Uneori se spune ca ar putea exista la fel de multe fobii cati oameni sunt in lume. Ca fiecare persoana are frica lui de ceva. Chiar si cei mai puternici oameni, ascund o teama in sufletul lor.
Si eu am fricile mele: de insecte sau diverse jivine. Frica de intuneric, de urgii ale naturii, insa cel mai frica imi este de sentimentele mele. Frica ca nu voi sti sa reactionez intr-un moment de criza, ca nu voi sti sa gestionez acele secunde si voi pierde lupta cu emotiile mele.
Daca as da un ban pentru fiecare data cand mi-a fost frica de ceva, as construi probabil un oras. Nu sunt un om slab, sunt o mamica puternica care a trecut prin viata prin diverse situatii si totusi, frica de propriile mele sentimente nu mi-am infrant-o decat cand mi-am tinut in brate pruncul pentru prima data.
Mi-a fost frica de fragilitatea sa, mi-am infrant-o strangandu-l la piept.
Mi-a fost teama de scancetul lui. Am devenit puternica la primul lui zambet.
Mi-a fost deama sa nu il pierd in multime. Cand m-a strigat „mama”, am stiut ca nu se va intampla.
Am intrat in panica cand l-am lasat prima data la gradinita si l-am asteptat cu lacrimi in ochi in fata portii. Apoi ochii mi-au fost cuprinsi de zambet cand am vazut fericirea de pe chipul lui micut.
Mi-a fost frica de sentimentele coplesitoare, de faptul ca voi deveni mama si cineva va depinde de mine. O frica pe care am depasit-o cand am privit cei mai frumosi ochisori ce mi-au fost dati sa vad vreodata.
Frica se depaseste, se stapaneste in momentul in care ajungi sa te cunosti. Fara frica devii atunci cand iti stapanesti emotiile. Si atunci devii fericit cu adevarat, un om liber si #farafrica.
Dr. Oetker a initiat campania Fara Frica si va dona cate un euro catre SOS Satele Copiilor pentru fiecare poveste #farafrica inscrisa .
Te provoc sa iti infrangi temerile si #farafrica sa rostesti fobia ce tocmai ai invins-o. Inscrie povestea ta pe site-ul http://www.prajiturifarafrica.ro si Dr. Oetker va ajuta un copil sa depaseasca frica de a fi singur si fara sprijin.
Mai mult, pentru a-i ajuta la rândul lor pe cei aflați la nevoie, Dr. Oetker donează câte un euro către SOS Satele Copiilor pentru fiecare poveste înscrisă în platformă. Donația va merge către divizia Mama SOS, care oferă copiilor vulnerabili, ce au pierdut sprijinul familiei biologice, o a doua șansă de a crește alături de o familie iubitoare.
Te invit! Traieste #farafrica!
Am multe frici, dar cea mai mare este aceea ca nu voi trai destul sa-l vad casatorit pe baiatul meu.
Cred ca asta e frica fiecarei mame. Sa nu isi vada copilul ajuns intr-un anumit punct, trecand o anumita granita, realizand un anumit tel… Stiu exact ce spuneti.