Privesc absentă picăturile de ploaie care se preling de-a lungul ferestrei restaurantului, desenând picturi abstracte. Aveam întâlnire, iar el m-a sunat să îmi spună că întârzie o jumătate de ora… Of… ce zi ploioasă, mă strâmb la stropii de ploaie şi îmi comand un pahar cu vin. Obişnuim să mâncăm în oraş în fiecare săptămână, ascunşi de privirile indiscrete ale copilului, de ţârâitul faxului şi sunetul telefoanelor. Îmi place complicitatea privirilor noastre peste masă sau atingerea degetelor peste feliile de pâine… Zâmbesc .. e mică noastră evadare din cotidian… Mă copleşeşte cu mici cadouri, cu trufe de ciocolată şi mesaje de dragoste ascunse în buchete de trandafiri cochete. Chiar şi când este plecat în călătorie cu seviciul îmi comandă flori online…Sorb din paharul cu vin şi închid ochii, ascultând muzica ploii dansând pe pervazul de piatră…

… Câteodată mă trezeşte parfumul şi mângâierea unui trandafir înflăcărat ce îmi deschide pleoapele cu dragoste, apoi el mă cuprinde şi zâmbind fericit îmi aşează în braţe şi restul buchetului. Chicotind ca un licean, îmi face cu ochiul , sărutând-mă zgomotos pe frunte.
– Iubito, ai dormit bine? Şi bărbatul din camera cealaltă cine este? mă întrebă abia stăpânindu-şi râsul… Sper că nu m-am întors prea devreme din delegaţie… mai spune eliberând, hohote de ras…
Aproape instantaneu , fiul nostru apare ciufulit , cu ochii mijiţi de somn…
– Care bărbat tati? Eu? Şi vine lipăind în pat lângă mine.
– Iar i-ai adus flori lui mami… asta înseamnă că o iubeşti?
– Da fiule.. va iubesc pe amândoi deopotrivă. Uite i-am mai adus şi o ciocolată, dacă eşti cuminte o împarte cu tine după ce luăm micul dejun…

Deodată cineva îşi drege glasul lângă mine şi mă trezeşte din visare.

– Bună seara, domnul de la bar m-a rugat să va dau asta.

Întorc privirea de la fereastra plină de stropii strălucitori că nişte mărgăritare şi mă uit cu ochii mari la cutia de pe masă, apoi la faţă poznaşă a soţului meu, încă simţeam inima bătându-mi puternic când deodată primesc un sărut zgomotos pe ceafă…

– Şi ia zii coţofano, primeşti trandafiri la cutie? Hmmm, mă adulmecă pe gât unde pulsul meu o luase deja razna. Îţi place? L-am comandat online chiar înainte să plec de la birou. Fac livrări în tot Bucureştiul, am avut noroc, că pe ploaia asta nu mai e nicăieri deschis să îţi iau floarea preferată.

Deschid cu degetele tremurânde cutia şi din ea răsare un minunat trandafir roşu. Mi se umplu ochii de lacrimi şi aceleaşi emoţii şi fericire ca de fiecare dată îmi cuprind inima. Undeva în ecoul minţii mele aud glasul fiului meu fericit că tati îi aduce flori lui mami pentru că o iubeşte. Fiori se răspândesc de-a lungul braţului şi un zâmbet radios îmi înfloreşte pe buze. El mă mângâie pe faţă şi mă sărută uşor, apoi îmi şopteşte la ureche:

– Fără această minunata floare, ”te iubesc”-ul meu nu era complet…

– Şi eu te iubesc , dragul meu… îi spun în timp ce braţele mele se împletesc în jurul lui, cum reuşeşti să mă surprinzi de fiecare dată?

– Ei cum, dăruindu-ţi cele mai frumoase flori…Vezi că ai si o felicitare înăuntru. Trebuie neaparat sa intri şi tu pe site. Tot se apropie ziua mamei. Putem sa îi alegem un cadou şi un coş cu flori. Stii cât ţii la toate detaliile astea …

-Au şi trandafiri albi? Mama ta îi adoră.

-Sigur că au iubito şi îi luăm şi o cutie de bomboane şi o şampanie.Putem cere livrarea direct la ea… să vezi ce surpriză îi facem..

Radem amândoi fericiţi că nişte copii. Viaţă e minunată … când este presărată de petale de dragoste…

acest articol a fost scris pentru SuperBlog 2015