Spioana care înfulecă prânzul de la școală, recenzie carte pentru copii

Bine v-am regăsit la o nouă recenzie de carte pentru copii. Astăzi vă aduc în atenție un volum care pare pentru fetiţe, dar pe care fiul meu l-a citit și i-a plăcut foarte mult.

Spioana care înfulecă prânzul de la școală este o carte despre o fetiţă care se mută la o școală nouă și care în mod parodoxal mănâncă prânzul care este servit în fiecare zi la cantină și pe care colegii ei îl cam ocolesc și chiar îi place ce primește în farfurie.

Pentru acest roman, Pamela Butchart a primit în 2015 premiul Blue Peter Story Award, acordat de BBC.

Spioana care înfulecă prânzul de la școală, recenzie

Autor: Pamela Butchart
Tip copertă: Hardcover
Format: 13 x 20 cm
Editura: Corint
An apariție: 2017
Număr pagini: 258

Descriere:

Când în clasa lor soseşte o nouă colegă, Izzy este mai mult decât dornică să îi fie prietenă. Mathilde este din Franţa, iar Izzy şi prietenii ei abia aşteaptă să-i arate Vizuina, ascunzătoarea lor secretă, dar şi să o ajute să ocolească prânzul de la şcoală (cunoscut şi sub denumirea de „otravă“). Însă Mathilde adoră prânzul de la şcoală şi chiar cere a doua porţie! Şi atunci toţi îşi dau brusc seama: Mathilde este o spioană, care a venit în clasa lor să le descopere toate secretele. Iată de ce trebuie s-o oprească până nu este prea târziu!

Aş vrea să îl filmez cândva pe fiul meu să vedeţi satisfacţia pe care o are pe făţucă şi cum îmi povesteşte cărţile pe care le citeşte. Gesticulează mişcând brăţucele dolofane şi îmi explică cu amănunte generoase ce fac eroii cărţilor sale, întâmplările super haioase prin care trec şi mai ales micile secrete pe care crede că le descoperă.

Jumătate din biblioteca fiului meu este compusă din cărţi de la Editura Corint Junior. Şi mie şi lui ne plac aceste volume. Coperţile sunt frumoase, fontul mare şi diverse reprezentări grafice precum şi semnul de carte care vine cu fiecare volum sunt un succes garantat în încercarea de a face copilul să iubească lectura.

Aşa este şi cartea „Spioană care înfulecă prânzul de la şcoală”, un volum deosebit pe care fiul meu l-a citit şi recitit cu plăcere.

Unele cuvinte scrise cu alt tip de font, desenele alb-negru şi o poveste de succes, au aprins în copilul meu scânteia unui cititor de cursă lungă.

Spioana care înfulecă prânzul de la școală… nu era de fapt o spioană, ci o fetiţă căreia îi era dor de școală, colegi și prieteni pe care îi lăsase într-un orășel din Franța mutându-se cu părinții în Anglia.

Cartea este scrisă la persoana întâi, copilul transpunându-se ușor în pielea personajului, rezultând cele mai autentice hohote de râs.

Izzy, o fetiţă nazdravană şi haioasă, primește de la domnişoara Jones sarcina de a avea grijă ca noua colegă să se acomodeze mai ușor. Aceasta însă îi face misiunea dificilă, comportându-se ciudat.

Alături de Izzy este Zach, Jodi, Maisie și desigur restul clasei care o urmăresc atent pe noua colegă. Mathilde nu prea îi bagă în seamă, fiind o fetiţă tăcută şi retrasă. Dar fiecare accţiune pe care aceasta o întreprinde este atent analizată și un banal „Plan l’ecole” din limba sa natală se transformă în imaginaţia copiilor într-un plan diabolic prin care aceasta ar vrea să le ia şcoala.

Astfel toţi colegii încep să observe lucruri care de fapt nu există decât în imaginaţia lor.

Într-o zi la uşa clasei a ciocănit o ministră nemaivazută până acum care a dorit o întrevedere cu… Mathilde. Aceasta îi oferă fetiţei un bileţel a cărui conţinut copiii nu îl pot vedea. Însă după o scenetă pusă la cale de Jodi reuşesc să îi ia foiţa. Urmează o intreagă operaţiune de contraspionaj în care cei mici cred ca vor dejuca planurile spioanei.

Spioana care înfulecă prânzul de la școală chiar devorează prânzul în fiecare zi. Până şi ”plăcinta ciobanului”  o înfulecă în timp ce colegii o privesc uimiţi, acest fel de mâncare nefiind agreat nici măcar de profesori. Doar doamnele de la cantină și Mathilde consideră această plăcintă o delicatesă, restul porțiilor ajungând direct la gunoi.

23 de capitole amuzante, pline de întâmplări năstruşnice pe care doar imaginaţia copiilor le-ar putea plăsmui.

O carte superbă pe care fiecare puşti trebuie să o aibă și fiecare părinte trebuie să o citească și el.